La Varna, ochii pe portofel ca pe butelie

Ajungem in Varna. La prima vedere, in afara de Primaria Varna - o cladire impozanta, nu „te da pe spate” nimic. In plus, la casa de schimb valutar, bulgarii incearca sa faca o „smecherie”. Nu sa iti dea bani mai putini, ci sa iti „bage pe gat” bani uzati, mult prea uzati.

Ii refuzi, inteleg ca nu esti „venit cu pluta”, rasufla incurcati si iti schimba bancnotele. Pe stradute, descoperi ca una dintre ele te duce direct inspre plaja. Privelistea e frumoasa. De o parte si de alta a strazii care iti indruma pasii spre plaja - un hotel, terase multe, un mos canta la vioara, apoi la chitara.

Ne oprim la o cafenea - House of Coffe - unde se serveste cafea de nici nu stii de care sa alegi. Ospatarita incurca totusi comanda, dar are o scuza: multi clienti, putini dintre ei bulgari, asa ca se chinuie sa priceapa in engleza si sa raspunda tot in engleza. Gata cafeaua - o leva si 80. Mai incolo, plaja si marea. Palmierul de la intrare ne aduce aminte de statiunea Mamaia.

"Mai, palmierul asta nu e mai mare si mai inalt?”, ne intrebam. Ca sa nu fim carcotasi, ca parca ne doare inima sa zicem ca e mai frumos la altii - desi... - incheiem discutia. Admiram plaja curata si marea destul de agitata totusi. Si avem o grija primordiala: portofelele si gentile.

Ni s-a zis ca in Varna sunt multi hoti si ca se fura de la masini pana la portofelul omului din buzunar, cu o indemanare de invidiat. Nu simti, nu ai timp de reactie.

Asa ca suntem cu ochii in patru, mai ales ca, ni s-a mai comunicat inca de la intrarea in Bulgaria, Politia si-a concentrat eforturile in statiunile Albena, Balcic, la Nisipurile de Aur, asa ca... hotilor nu le-a mai ramas decat sa „migreze” la oras.

Revenind insa la petele de culoare ale Varnei, cel putin alea pe care am reusit sa le surprindem noi in scurta vizita aici, nu putem sa o omitem pe vanzatoarea care s-a straduit sa ne convinga sa ii cumparam o palarie sau o sapca macar. Magazinul ne ia ochii, palariile, insirate si in strada, ne imbie sa probam cateva. Si, culmea, nu se supara nimeni ca plecam cu mana goala.

Mai incolo putin, adica tot la intrarea pe plaja din Varna, lotiuni de plaja si colaci de vanzare. La cativa pasi, pe o mica taraba, melci, scoici si... o vanzatoare de etnie rroma. „Ia uite, frate, ca acasa!”, am chicotit noi.